Constipația: definiție

Dificultatea sau scaderea frecventei de golire a intestinelor (mai puțin de trei ori pe săptămână) sunt cunoscute sub numele de constipație. Există mai multe cauze posibile: în afară de modificările patologice ale intestinelor, principalele cauze sunt un nivel ridicat de grăsimi și zahăr adăugate la lipsa de fibre și de lichide în alimentație. Lipsa activității fizice favorizează, de asemenea, apariția constipației.

De asemenea, constipația este caracterizată de mișcări intestinale incomode și de prezenta unor scaune care nu au loc in mod regulat. Scaunul este adesea uscat și/sau in cantitate redusa, ceea ce face ca eliminarea acestuia să fie dificilă sau chiar dureroasă.

Constipația îți afectează în mod negativ calitatea vieții. Alte simptome pot fi durerea, disconfortul sau balonarea abdominală și senzația de lipsă de energie. Simptomele constipației pot semăna cu alte afecțiuni sau probleme medicale sau pot fi un simptom al altei probleme medicale. Dacă te confrunți cu simptome specifice constipației pentru mai mult de o săptămână sau observi o schimbare bruscă a mișcărilor intestinale, te sfătuim să te consulți cu medicul tău.

Cum funcționează sistemul tău digestiv

Sistemul tău digestiv este un grup complex de organe care lucrează în armonie, pentru a proces si absorbi alimentele dar si pentru a elimina partile de mancare ramasa nedigerata. Corpul tău are nevoie de nutrienți din alimente și băuturi pentru a funcționa corect și a rămâne sănătos. Proteinele, grăsimile, carbohidrații, vitaminele, mineralele și apa sunt nutrienți. Sistemul tău digestiv descompune nutrienții în părți suficient de mici pentru ca organismul tău să le poată absorbi și să le folosească pentru a-și asigura atat energia, cat și dezvoltarea și repararea celulelor. Intestinul tău gros absoarbe apa, iar substanțele reziduale pe care organismul nu le folosește în urma digestiei le elimină sub forma de scaun. Nervii și hormonii ajută în controlul procesului digestiv.

Ilustrație: The Digestive System (NIH NIDDK, 2017)

Ilustrație: The Digestive System (NIH NIDDK, 2017)

Digestia începe în cavitatea bucală. Odată ce alimentele sunt mestecate și amestecate cu saliva, se deplasează în jos prin esofag, către stomac. După ce alimentele intră în stomac, mușchii stomacului amestecă alimentele și lichidele cu sucuri digestive. Stomacul își golește încet conținutul, numit chim/bol alimentar, în intestinul tău subțire.

Bolul alimentar trece apoi prin intestinul subțire, unde este descompus în molecule simple, practic aici are loc aproximativ 90% din digestia alimentelor. Pereții intestinului subțire absorb în fluxul sanguin apa și nutrienții digerați. Rezultatul nefolositor și neabsorbit al procesului digestiv se deplasează în intestinul gros.

Ultima etapă a digestiei are loc în intestinul gros (numit și colon). Intestinul gros absoarbe în continuare apa și electroliții schimbând substanțele nedigerate din lichid în scaun. Apoi, reziduul compactat este transportat în rect, acolo unde este depozitat până când un volum suficient se acumulează și declanșează receptorii pentru a fi eliminat.

Constipația poate apărea atunci când substanțele nedigerate din rect sunt prea uscate pentru a declanșa reflexul de eliminare (ejecție) sau atunci când contracțiile colonului sunt prea slabe pentru a elimina scaunul. Acest lucru, la rândul său, poate îngreuna scaunul, deoarece rămâne în rect. Totodată, poate provoca durere, flatulență și balonare. Timpul necesar pentru a digera complet alimentele, de la consum până la excreție, depinde în mare măsură de individ, însă în mod normal variază de la opt ore la trei zile.

Întrebări frecvente

Când vorbim despre constipație, apar adesea aceleași întrebări.

  • Constipația primară

    Constipația primară se caracterizează prin defecare dificilă, nu foarte frecventă și/sau incompletă, fără nicio altă cauză cunoscută sau o boală deja identificată. Aceasta este de departe cea mai frecventă afecțiune când vine vorba de constipație. Înseamnă că, și după o examinare medicală amănunțită, inclusiv teste de diagnostic, nu pot fi detectate cauze organice care să poată fi asociate simptomelor de constipație și a altor anomalii ce pot fi incriminate.

    Constipația secundară

    Acest tip de constipație este asociat cu factori care influențează rutina scaunelor tale. Exemple de cauze organice posibile includ blocarea intestinului sau a zonelor înguste. Numeroase afecțiuni medicale comune pot afecta mușchii sau nervii utilizați pentru mișcările intestinale și pot fi cauza constipației, acestea incluzând:

    • Efectele medicamentelor
    • Obstrucția mecanică (de exemplu, din cauza cancerului de colon, compresiune externă de la o leziune malignă)
    • Îngustarea intestinului gros
    • Anomaliile post chirurgicale
    • Dilatarea anormală a intestinului gros (megacolon)
    • Fisura anală (o ruptură sau o rană deschisă care se dezvoltă în mucoasa intestinului gros)
    • Tulburări ale metabolismului, cum ar fi diabetul zaharat, hipotiroidismul, hipercalcemia, hipokaliemia, hipomagnezemia, uremia
    • Otrăvirea cu metale grele
    • Bolile cronice ale mușchilor și nervilor, inclusiv boala Parkinson, scleroza multiplă, demența, leziunile măduvei spinării sau tumori
    • Alte afecțiuni, inclusiv depresia, bolile degenerative ale articulațiilor și imobilitatea, bolile cardiace

    În concluzie, acest tip de constipație ar putea fi cauzat de medicamente sau ar putea fi un efect secundar al unei alte afecțiuni. Un medic poate testa și constata dacă problema este de natură medicală. Problemele medicale pot fi adesea tratate. În acest caz, știi ce anume a cauzat reacția organismului tău, iar tu și medicul tău puteți acționa în consecință!

    Constipația acută versus constipația cronică

    Este important să facem distincția între debutul acut (de la zile la săptămâni) sau cronic (de la luni la ani) al constipației, pentru că aceste informații, în contextul simptomelor însoțite, ajută medicii să descopere cauza constipației.

    Cel mai frecvent, constipația cronică este rezultatul unei tulburări primare a funcției intestinale din cauza factorilor dietetici (cum ar fi aportul insuficient de fibre), a factorilor ce țin de stilul de viață (precum lipsa mobilității sau stilul de viață sedentar), sau a unei tulburări ce afectează transportul conținutului intestinal prin intestinul gros sau golirea rectală.

  • Constipația îți poate provoca complicații supărătoare, acestea pot interfera cu viața ta de zi cu zi și îți pot afecta dispoziția și eficiența. Aceste complicații pot include:

    • Hemoroizi (vene umflate în anus). Depunerea unui efort mare sau încordarea excesivă a mușchilor pentru a avea o mișcare intestinală pot provoca umflarea venelor din și în jurul anusului.
    • Fisura anală (pielea ruptă în anus). Eliminarea unui scaun de dimensiune mare sau dur poate provoca mici ruperi ale anusului.
    • Scaun care nu poate fi eliminat. Constipația poate provoca o acumulare de scaun întărit care se blochează în intestine.
    • Prolaps rectal (intestin care pătrunde în anus). Depunerea unui efort mare pentru a avea o mișcare intestinală poate face ca o porțiune mică a rectului să se întindă și să iasă din anus.

Gama de soluții DulcoLax®

În cazurile de constipație ocazională, poți apela la unele laxative pe bază de ingrediente active, precum bisacodil.

Vezi toate produsele

Află mai multe despre constipația ocazională

Aici găsești răspunsuri la unele dintre cele mai frecvente întrebări despre constipație. Te îndrumăm cum să scapi de constipație și cum să menții acest lucru.